obligare — OBLIGÁRE, obligări, s.f. Faptul de a obliga. – v. obliga. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBLIGÁRE s. v. constrângere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime obligáre s.f., pl. obligări … Dicționar Român
obligare — o·bli·gà·re v.tr. LE var. → obbligare … Dizionario italiano
obliger — [ ɔbliʒe ] v. tr. <conjug. : 3> • 1246 « engager » (des liens); lat. obligare, de ligare « lier » 1 ♦ (fin XIIIe) Assujettir par une obligation d ordre juridique. Le contrat oblige les deux parties. Obliger à (et subst. ou inf.). « La loi… … Encyclopédie Universelle
obliga — OBLIGÁ, oblíg, vb. I. 1. tranz. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva); a impune. 2. tranz. şi refl. A (se) îndatora. 3. refl. A se angaja, a şi lua o sarcină, o răspundere. – Din lat. obligare, fr. obliger. Trimis de ana zecheru, 30.04.2004.… … Dicționar Român
obligat — zwingend; vorgeschrieben; nötig; notwendig; benötigt werden; vonnöten; erforderlich; unvermeidlich; obligatorisch; unabdingbar * * * ob|li|gat 〈Adj.〉 Ggs … Universal-Lexikon
obliger — Obliger, actif. acut. Authorare, Astringere, Obligare. Obliger aucun à soy par luy faire plaisir, Deuincere sibi aliquem beneficiis, Obstringere sibi aliquem munere, Obligare sibi aliquem. Obliger à soy aucun, ou s obliger à autruy de comparoir… … Thresor de la langue françoyse
obligar — (Del lat. obligare.) ► verbo transitivo 1 Hacer que una persona realice una cosa usando para ello la fuerza o la voluntad: ■ le obligó a dormir la siesta. SE CONJUGA COMO pagar SINÓNIMO compeler 2 Ser una ley, una orden o una disposición… … Enciclopedia Universal
obligation — [ ɔbligasjɔ̃ ] n. f. • 1235; lat. jurid. obligatio, de obligare 1 ♦ Dr. Lien de droit en vertu duquel une personne peut être contrainte de donner, de faire ou de ne pas faire qqch. (⇒ créancier, 1. débiteur). Obligation alimentaire. (lat. in… … Encyclopédie Universelle
obligatoire — [ ɔbligatwar ] adj. • XIVe; lat. jurid. obligatorius, de obligare → obliger 1 ♦ Qui a la force d obliger, qui a un caractère d obligation (1oet 2o). ⇒ déontique. Instruction gratuite et obligatoire. « L étude de l hébreu n était pas obligatoire… … Encyclopédie Universelle
Obligo — Haftung; Haftpflicht; Verantwortlichkeit * * * Ọb|li|go 〈n. 15〉 Verbindlichkeit, Haftung ● ohne Obligo 〈Abk.: o. O.〉 ohne Haftung, ohne Gewähr [ital.] * * * Ob|li|go [auch: ɔb… ], das; s, s [ital. ob(b)ligo, zu: ob(b)ligare < lat. obligare =… … Universal-Lexikon